Cimitirul Bellu

Cand eram studenta la Facultatea de Matematica din Timisoara, la sugestia prietenei mele Cristina, am inceput sa ne petrecem timpul liber in… cimitirele din oras. Ne luam blocurile de desen si incercam sa ne exersam talentul reproducand statuile cu ingeri, incercam sa ne ascultam pe noi insine, in acea liniste incredibila, si ne gandeam la ce ne propuneam sa facem… Asa ca, sambata seara, afland ca, de Noaptea Muzeelor, Cimitirul Bellu va fi deschis spre vizitare si cu aceasta ocazie va fi inclus in Ruta Europeana a Cimitirelor Semnificative nu aveam cum sa nu merg…
Cimitirul Bellu, avand, de fapt, denumirea oficiala Cimitirul Serban Voda, a fost inclus in patrimoniul UNESCO si in Ruta Europeana a Cimitirelor Semnificative, program cultural care genereaza anual la nivelul Uniunii Europene aproximativ cinci milioane de vizitatori. Anul acesta, Cimitirul Bellu a participat pentru prima data la Noaptea Muzeelor, alaturi de aproximativ 3.000 de muzee din Europa si peste 60 din Romania. Noaptea Muzeelor  se organizeaza anual in preajma Zilei Internationale a Muzeelor, 18 mai, incepand din 1999 in Franta, iar apoi din 2005 la nivel european, anul acesta ea desfasurandu-se in seara zilei de sambata, 14 mai.

Cimitirele reprezinta o adevarata pagina de istorie, iar unele dintre ele, asa cum este cazul si in ceea ce priveste Cimitirul Bellu, gazduiesc adevarate opere de arta. Din pacate, cimitirele noastre, inclusiv Cimitirul Bellu, au fost lasate timp de decenii in paragina. Gunoaie, hoti si vandali, alaturi de efectele necrutatoare ale vremii, si-au lasat amprenta la fiecare pas, caci multe familii s-au stins sau nu au mai dispus de mijloacele necesare pentru intretinerea monumentelor. Si, cu toate ca multe dintre acestea reprezinta adevarate capodopere ale patrimoniului nostru cultural, administratia cimitirelor si institutiile nationale nu s-au aratat interesate de acestea, cimitirele gazduind mai degraba o mafie de stors bani. Pentru prima data, la inceputul acestui an, Primarul General al Capitalei a incercat sa aloce 6,2 milioane de euro pentru Cimitirul Bellu, dar Consiliul General nu a aprobat decat 150.000 de euro. Cimitirul arata astazi incomparabil mai curat, dar nimeni nu s-a preocupat de starea monumentelor, astfel incat oamenii de ordine au fost instruiti sa interzica fotografiatul, cu exceptia unei zone special avizate. Nu este o noutate. Este vechea tehnica de a ne ascunde gunoiul sub pres. Este insa pacat ca acceptam in continuare sa ne batem joc de istoria si de patrimoniul nostru. Sa privim insa latura pozitiva si sa ne bucuram ca oricum s-a  facut un pas imens. Cel putin din punct de vedere al curateniei si al organizarii aleilor, Cimitirul Bellu a capatat o noua fata. Iar trecerea lui in patrimoniul UNESCO si includerea in Ruta Europeana a Cimitirelor sa speram ca ii va asigura pentru viitor o soarta mai  buna.
Cimitirul Bellu a inceput sa functioneze legal in septembrie 1858 pe terenul donat Sfatului Orasenesc, la 26 septembrie 1852, de catre Barbu Bellu, un baron roman cu o presupusa origine aromana, ministru al justitiei si al culturii. Pe locul vechii biserici a lui Bellu cel Batran (1799-1853), Pache Protopopescu, primarul capitalei din anii 1888-1891, care a modernizat orasul introducand curentul electric, dezvoltand transportul in comun si reorganizand primaria, a pus piatra de temelie la noua capela ridicata in stilul catedralei din Karlsbad. Odata infiintat Cimitirul Bellu, aici au inceput sa-si mute ramasitele stramosesti  majoritatea boierilor instariti, personalitati politice sau oameni de cultura. Ca un castel in miniatura se ridica mausoleul Cantacuzinilor proiectat de arhitectul Ion Mincu. Lista monumentelor istorice este insa extrem de lunga, ea cuprinzand printre altele mormantul familiei Ghica, al familiei Kretzulescu, al lui Gheorghe Magheru,  C. A. Rosetti, Constantin Esarcu, Ienachita si Iancu Vacarescu, Petre Ispirescu, Matei Millo, Constantin Mille, Alexandru Xenopol, Nicolae Iorga, Vasile Parvan, Constantin Radulescu-Motru, Dimitrie Gusti, Nae Ionescu, Ovid Densusianu, Spiru Haret, Haricleea Darclee, Maria Filotti, Iulia Hasdeu, Maria Tanase, G. Georgescu, Constantin Tanase, Grigore Vasiliu-Birlic, N. D. Cocea, I. Ralea, Tudor Vianu,  P. P. Panaitescu, Traian Vuia, Aurel Vlaicu, Henri Coanda, trebuind sa-l numim in primul rand pe Mihail Eminescu, dar fara a-i putea uita pe Titu Maiorescu, George Cosbuc, Grigore Alexandrescu, Alexandru Vlahuta, Alexandru Odobescu,  I. L. Caragiale, Alexandru Macedonski, George Bacovia, Cincinat Pavelescu, Liviu Rebreaunu, Panait Istrati, Panait Cerna, St. O. Iosif,  Mihail Sadoveanu, George Calinescu, Camil Petrescu, Cezar Petrescu, Ion Barbu, Victor Eftimiu, Nicolae Labis, Zaharia Stancu. Tot aici vom gasi si mormintele lui Theodor Aman, Nicolae Vermont, Gheoghe Tattarascu, Ion Andreescu, Camil Ressu, Gheorghe Petrascu, Theodor Pallady, Stefan Luchian sau Dimitrie Paciurea si lista ar putea continua. Nu pot insa sa nu-l amintesc si pe Corneliu Coposu.
O parte dintre aceste monumente si inca multe altele ar merita sa li se aloce fondurile necesare unei corecte ingrijiri. Este vorba de istoria noastra si in multe cazuri de adevarate opere de arta purtand semnatura unor sculptori celebri. Insa Cimitirul Bellu, chiar daca poate cel mai important, nu este nici pe departe singurul cimitir din Romania care merita sa se bucure de o atentie, o ingrijire si o promovare speciale.