Teroarea numita E-coli

Literatura si filmele de groaza au fascinat si fascineaza in continuare suficient de multa lume pentru a reprezenta o industrie ultraprofitabila. Nu au lipsit nici intamplarile reale care ne-au terorizat… Am frisonat cu gripa aviara si cu cea porcina, pentru a ne inspaimanta apoi la virusul AH1N1. Acum a venit randul bacteriilor. Ucigasa E-coli, ce a aparut in nordul Germaniei, a reprezentat mai intai baza atacului impotriva castravetilor din Spania. S-a vazut apoi ca acestia nu aveau nici o vina. Spania pierde insa milioane de euro pe zi, pierderile estimate la sfarsitul lunii mai ridicandu-se la 200 de milioane de euro. Iar Spania este una dintre cele mai greu afectate tari de catre criza economica. Isteria castravetilor a facut insa sa scada drastic consumul castravetilor indiferent de provenienta acestora. Asa incat si Romania pierde peste 100.000 de euro pe zi. Cine va suporta  aceste pierderi? Sa speram ca Europa… Dar Europa inseamna contributorii europeni, adica inclusiv noi… Acum sunt acuzate semintele germinate din Saxonia Inferioara…

Conform unui articol de duminica, 5 iunie, din The Guardian, bacteria E-coli O104 a infectat peste 1.800 de persoane din cel putin 13 tari, omorand in jur de 20 si lasand alte peste 500 de persoane cu o complicatie potential mortala, sindromul hemolitic-uremic.
Socant este insa faptul ca actuala bacterie E-coli O104 reprezinta mutatia genetica a unei bacterii E-coli relativ putin periculoase. Noua bacterie este insa rezistenta la peste 12 antibiotice din 8 clase diferite. Se naste atunci intrebarea fireasca cu privire la cum este posibil acest lucru. Asta inseamna ca generatiile precedente ale acestor bacterii au fost supuse, pe rand, la toate aceste antibiotice, realizandu-se o selectie naturala a celor care au rezistat. Cum producerea acestui fenomen in natura este foarte putin probabila si cum nu au fost observate generatiile intermediare, care ar fi dobandit treptat rezistenta la o parte din aceste antibiotice, au aparut deja nenumarate scenarii cu privire la producerea lor in laboratoare specializate.
In acelasi timp, indiferent de modul cum ar fi aparut, incriminarea legumelor proaspete si a semintelor germinate este pusa in legatura cu incercarile ultimelor decenii de inregimentare a agriculturii, de restrictionare a remedilor naturale si de impunere a soiurilor manipulate genetic. In acest sens, sunt folosite ca argumente si faptul ca Spania s-a impotrivit introducerii soiurilor manipulate genetic, faptul ca semintele germinate reprezinta una dintre cele mai importante surse de substante active, esentiale pentru sanatatea noastra, iar legumele proaspete reprezinta si ele o adevarata alternativa la produsele farmaceutice de care devenim tot mai dependenti. In acest sens, se invoca faptul ca, la fel cum dupa 11 septembrie s-au putut impune o serie de norme care ingradeau drepturile individuale, acceptate cu entuziasm de populatie pentru a se simti aparata de amenintarile teroriste, la fel acum se pot lua masuri de protectie alimentara care sa conduca la o si mai mare indepartare de alimentatia naturala si sanatoasa. Procesul nu este insa necesar sa reprezinte actiunea deliberata a unei minti diabolice, asa cum sugereaza unii care poate chiar sunt bolnavi de scenarita. Procesul, chiar daca se desfasoara spontan, este la fel de periculos, iar statutul unei populatii, atat din punct de vedere sanitar si educational, cat si social si politic, depinde doar de propria ei responsabilitate si coeziune, de propria ei forta de reactie.