Prima mea pereche de blugi
La 3 ani am avut prima pereche de blugi. Era de un bleumarin inchis pe care erau imprimate cifre rosii. Urmatoarea mea pereche de blugi a avut culoarea aceea clasica… Cand nu mi-au mai fost buni, domnul Petrica, croitorul de la noi din sat, mi-a facut o fustita din vechii pantaloni. O fusta pe care o mai port si acum, pe care imi place sa o mai port si acum. Pentru ca mi-e drag de verile de la tara, de oamenii aceia asezati si talentati, care stiau sa faca lucrurile bine. (Domnul Petrica era croitor de haine pentru barbati, dar stia sa faca si niste pantaloni de dama incredibili! Atat de incredibili incat pantaloni cu o asemenea tinuta si cu o asemenea linie eu nu am mai avut decat atunci cand am reusit sa-mi cumpar de la o casa de moda frantuzeasca!) Si mi-e dor de bunica mea care era atat de inventiva, de creativa, de facareata! Imi facea gentute de mers la scoala, caciulite, manusi, bluzite… Si-mi placeau atat de mult rochiile ei din tinerete! Cred ca o sa ma apuc sa le port!
Tocmai rasfoiam ultimul numar al revistei nemtesti Burda. E un numar foarte bun! Nu numai ca arata foarte bine, dar cred ca reuseste sa-si satisfaca targetul, pentru ca mai exista un target si pentru lucrurile asezate. Bucuria de a face si de a trai frumos nu are cum sa dispara! E drept, ne mai schimbam, dar unele placeri n-au cum sa piara…
