Specificul cutremurelor din zona seismica Vrancea. Cum sa te comporti in caz de cutremur

Ce sunt cutremurele şi care este specificul cutremurelor din zona seismică Vrancea. Ce înseamnă scara Richter şi scara Mercalli. Ce înseamnă că o clădire este rezistentă la cutremur, care au fost cele mai mari cutremure şi cum sa ne comportăm în caz de cutremur. Despre toate acestea am discutat împreună cu prof. dr. univ. Dragoş Popa, în cadrul emisiunii Arena Ideilor. O emisiune pe care cred că este util să o urmăriţi atunci când aveţi un oarecare răgaz. Mulţumesc!

“În primul rând, evident, trebuie să pornim de la ce este Pământul. Pământul știm că este o sferă, cu raza de aproape 6.400 de kilometri. Ea are un nucleu dur. Știm că acest nucleu mai are o manta mai mult sau mai puțin fluidă și, mai nou, se bănuiește că mai există un nucleu intern, deocamdată să spunem un nucleu, așa cum am învățat majoritatea la școală, și în jurul lui avem o manta fluidă. Zona aceasta, deci nucleul, este cea care asigură și temperatura internă a pământului datorită reacțiilor nucleare care degajă energia, care fac ca în zona respectivă să avem o temperatură apropiată de cea din vecinătatea temperaturii de la suprafața soarelui. Peste manta se găsește un strat care pe partea interioară este ușor plastic, pe partea exterioară reprezintă scoarța pe care o cunoaștem, care are o grosime de ordinul miilor de kilometri. Găsim plăcile tectonice despre care s-a vorbit destul de mult, plăcile continentale care plutesc, pe de o parte, pe stratul fluid al mantalei, pe de altă parte, se găsesc într-o ușoară mișcare, ele putând ca atare să înainteze una pe sub alta, evident cu o dificultate care constă tocmai în faptul că se produc mișcări ce conduc la o vibrație a întregii plăci, în special, evident, în zona în care a apărut mișcarea. Acestea sunt cutremurele de mare adâncime, care pot fi în jur de 700 de kilometri sau mai mult…

În afară de aceste cutremure de mare adâncime, avem cutremure de adâncime medie, de 100 ori 200-300 kilometri, așa cum este cazul în Vrancea. În general, ele sunt catalogate de adâncime medie. Noi le numim, de cele mai multe ori, de adâncime mare, pentru că e adâncimea cea mai mare pe care o cunoaștem la noi. Și după aceea avem cutremurele de suprafață, care pot să aibă loc, să fie produse la adâncimi de câțiva kilometri, zeci de kilometri.

Trebuie să observăm că în cazul cutremurelor cu adâncime de câteva sute de kilometri avem, oricum, o mișcare a unor plăci tectonice, în timp ce la cutremurele de joasă adâncime sau de adâncime medie avem mișcări care nu privesc neapărat plăcile tectonice, ci pot să fie produse de diferite modificări în cadrul scoarței, în cadrul zonei respective. Să revenim asupra acestei probleme. Ceea ce trebuie să clarificăm de la început este că noi clasificăm cutremurele în funcție de putere: puterea poate să fie energia degajată în unitatea de timp în epicentru sau poate să fie măsurată din punctul de vedere al efectelor pe care le înregistrăm la suprafață. Sunt scara Mercalli, respectiv scara Richter. Scara Mercalli, din punctul de vedere al efectelor, scara Richter, din punctul de vedere al energiei degajate de procesul de alunecare a unei plăci față de cealaltă.” (prof. dr. univ. Dragoş Popa)