Pe terasa la Balauseri
Daca de la Tarnaveni vrei sa o iei spre Sovata, pe drumul judetean ce trece prin Suplac si Coroisanmartin, ajungi destul de repede la Balauseri, pe un drum excelent. Daca ti se pare ca e prea tarziu si vrei sa opresti undeva si sa continui ziua urmatoare drumul, chiar in centrul satului, la intersectia cu drumul european E 60, ai gasesti un mic hotel cu preturi OK si conditii acceptabile. Daca insa ti se face foame si vrei sa cobori sa mananci ceva, descoperi ca localul in cauza este si carciuma satului… Si asta te face sa mai descoperi cate ceva despre Romania profunda!
In nici un alt loc nu am vazut mesele puse atat de rar ca pe terasa de la Balauseri. Iar din cum erau asezati mesenii iti dadeai seama de modul de functionare al comunitatii. Grupuri de romani erau la vreo doua mese. Erau si cateva cupluri in jurul acelor mese. O bere, o cafea, un suc… Povestile de rigoare… Ceva mai incolo erau si mesele in jurul carora erau grupurile de unguri. Si in acest caz erau cateva cupluri. Mai erau si cateva mese unde era doar cate un cuplu ce vorbea ungureste. Preferasera sa iasa in doi… Iti atragea insa atentia o masa in jurul careia erau doar romi (tigani). Aici nu era nici o femeie, doar barbati. Galagiosi. Interpretul localului reusea cu greu sa-i acopere. Poate ca asta era si rolul lui… Cine stie?! Oricum, nu trebuia sa stai foarte mult in local ca sa decripezi rapid algoritmul dupa care se succedau piesele: una romaneasca, una ungureasca, una din repertoriul international. Ca sa nu se supere nimeni. Si tot destul de rapid iti dadeai seama ca acolo sunt, de fapt, trei comunitati diferite si ca poate asta e motivul pentru care mesele sunt atat de distantate…
Dupa inceputul tulbure al anilor ’90, parca lucrurile s-au asezat intr-un echilibru in privinta acestor comunitati, parca dialogul era posibil, parca nu exista atata incrancenare… Dar, la modul in care au ajuns astazi lucrurile, te intrebi daca nu cumva acasa fiecare are toporul bine ascuns dupa usa… Cum nu mai simti ca un dialog ar putea fi posibil, nu-ti mai ramane decat sa te rogi la Dumnezeu sa ne salveze si de aceasta data! Trebuie insa sa fim si noi constienti de cum conducem lucrurile, pentru a nu derapa la modul in care nu se mai poate decat sa ne autodistrugem, fara mana lui Dumnezeu!