Bratienii, politica si dragostea de tara

Pe toate meleagurile si in toate timpurile, au fost politicieni care au stiut sa-si urmareasca doar propriile interese, fiind gata sa calce peste cadavre, dar au fost si politicieni care au inteles sa se jertfeasca pentru interesul national. Si au mai fost si altii care au ajuns in politica prin accident, neintelegand nici ce cauta acolo, nici ce fac cei din jurul lor.
Pentru noi, pentru romani, un exemplu il pot constitui Bratienii, veche familie de mici boieri din Arges, mentionati pentru prima data intr-un document din 1508. Traditie, cultura, devotament si seriozitate, dragoste de neam, nevoia de a-ti inchina viata pentru propasirea tarii tale, iata ce a marcat destinul acestei familii. La fel si pe cel al altor adevarati oameni ai acestei tari. Sunt valori si sentimente profunde care, atunci cand le descoperi, dau un alt sens intregii tale vieti. Poate si de aceea, ori de cate ori am ocazia, ma opresc, langa Pitesi, la Vila Florica, veche resedinta a Bratienilor… Chiar daca interiorul acesteia respira, astazi, mai mult atmosfera de casa de protocol, arhitectura, privelistea de pe terasa, fotografiile, documentele de familie si capela Bratienilor reprezinta un excelent spatiu de reculegere. O speranta ca Romania, cu oamenii ei, poate arata si altfel.
Familia Bratienilor nu este singura familie ce ne poate servi de exemplu, poate ne amintim si de familia academica a Densusienilor si nu sunt singurii… Ce-i uneste? Dragostea de tara. Respectul si dragostea de carte. Demnitatea. Asumarea propriei raspunderi in fata istoriei. Ar trebui sa fim in stare sa redescoperim mitul pasarii Phoenix si sa redesteptam Romania de acolo de unde a ingropat-o cizma nemiloasa de la Sighet si din celelalte lagare de exterminare. Acolo au murit striviti in bataie si ultimii Bratieni, alaturi de restul elitei acestei tari. Redescoperindu-i, poate aflam, din nou, ce inseamna sa fii roman… In mod cert, altceva decat golani, viermi, handicapati sau slabanogi. Adevaratii oameni ai acestei tari au facut politica din dragoste fata de poporul lor si nu prin desconsiderarea lui.

Istoria Bratienilor se confunda practic cu istoria Romaniei, cu acea perioada glorioasa care incepe cu revolutia din 1848 si se termina cu inchisorile comuniste.  De acolo ar trebui sa fim in stare sa reinnodam firul demnitatii nationale si al dragostei de tara.

Ion si Dimitrie Bratianu
“Dinastia politica” a Bratienilor a inceput cu Ion C. Bratianu si fratele lui, Dimitrie, pentru a se incheia cu fiii lui Ion Bratianu, Ionel, Vintila si Dinu, si cu fiul lui Ionel, Gheorghe Bratianu.
Nascut in1821, la Pitesti, Ion Bratianu, cu studii politehnice la Paris, scriitor si membru de onoare al Academiei Romane, participa la revolutia din 1848 din Paris pentru a se intoarce imediat in tara si a juca un rol important in revolutia de la Bucuresti. Se refugiaza apoi la Paris si revine dupa aceea in tara, participand direct la dubla alegere a lui Cuza. Infiinteaza in 1875 Partidul Liberal si incepe o fulminanta activitate politica. A fost deputat, Presedintele Adunarii Deputatilor, senator, ministru si Presedinte al Consiliului de Ministri, avand o importanta contributie la modernizarea tarii si cucerirea independentei. Dar, nu mai putin important, isi educa cei trei fii, Ionel (Ion I.C. Bratianu), Vintila si Dinu (Constantin I. C. Bratianu), in acelasi spirit de responsabilitate si dragoste de tara, toti absolvind studii politehnice la Paris si imbratisand o cariera politica de exceptie.
Este semnificativ si un episod de-a dreptul socant, atunci cand, plecand pe front impreuna cu Carol I, in Razboiul de Independenta, ii incredinteaza dictionarul cifrat fiului lui, Ionel, de doar 13 ani, nascut in 1864. Nu era o inconstienta sau un teribilism, ci increderea pe care o avea deja in acest baiat care avea sa joace un rol esential in razboiul de reintregire si in modernizarea pe mai departe a Romaniei.

Ionel Bratianu
De la inceput, Ionel Bratianu s-a implicat in sustinerea romanilor din Imperiul Otoman si Austro-Ungar, iar in 1913, in cel de al doilea razboi balcanic, pleaca pe front ca maior. Apoi reuseste sa determine intrarea Romaniei in Primul Razboi Mondial cu istorica reusita a Marii Uniri. Militeaza si intreprinde un amplu proces de modernizare in calitate de deputat, ministru si Presedinte al Consiliului de Ministri si contribuie in mod esential la adoptarea Constitutiei din 1923, una dintre cele mai avansate din Europa acelei perioade. Dintre reformele intreprise care au dus la dezvoltarea Romanie trebuie amintite in primul rand organizarea armatei, expropierea cailor ferate, introducerea invatamantului de 7 ani, unitar, obligatoriu si gratuit, organizarea judecatoreasca introducand inamovibilitatea judecatorilor, descentralizarea administrativa, dar bazata pe principiul pastrarii caracterului unitar al tarii.
Personalitate de exceptie, inginer format la Paris, membru de onoare al Academiei Romane, a reusit sa exercite o formidabila influenta, atat asupra clasei politice, cat si asupra Casei Regale, bucurandu-se de o bine meritata incredere si un deosebit respect, explicate si de simtul sau de raspundere care l-a facut pe I. G. Duca sa scrie in memoriile sale: El nu se hotara niciodata repede […] Din primul moment ii apareau in minte toate repercusiunile probabile si posibile ale unui act, asa incat, inainte de a se hotari sa faca acel act, examina, reexamina, contraexamina toate urmarile lui si nu trecea de la intentie la fapt decat dupa ce, cantarind toate argumentele, favorabile si nefavorabile, foloasele ii apareau mai puternice, mai determinante decat neajunsurile. Din profesiunea lui de inginer ramasese cu obisnuinta de a nu pune niciodata piciorul pe un teren, inainte de a-l fi sondat si de a cunoaste bine soliditatea lui. Dar, odata gestatiunea terminata, odata hotararea luata, nu am intalnit in toata viata si in toata cariera mea politica, om mai neclintit in ducerea pana la capat a hotararilor sale. Si nu mai putin semnificative sunt propriile lui cuvinte: Sunteti, domnilor, reprezentantii unui popor care este mandru si poate fi mandru de trecutul sau si care trebuie sa aiba mare incredere in viitorul sau. Nu scadeti rolul pe care el trebuie sa-l aiba in lume; fiti cat de modesti pentru persoana dumneavoastra, nu fiti modesti pentru poporul pe care il reprezentati. Decesul lui, dupa ce timp de trei decenii a dominat viata politica a Romaniei, a  survenit in mod cu totul neasteptat in urma unei viroze, in1927, la doar 63 de ani, si a reprezentat un adevarat soc, atat pentru opinia publica, cat si pentru clasa politica, ziarul de opozitie Dreptatea remarcand: S-a stins inca unul dintre cei care au tinut pe umerii lor greaua sarcina a realizarii celui mai mare ideal romanesc: intregirea neamului.

Vintila Bratianu
Lui Ionel Bratianu ii urmeaza, atat ca presedinte al Partidului National Liberal, cat si ca presedinte al Consiliului de Ministri, fratele sau Vintila Bratianu. Nascut in 1867, inginer format la Paris, om politic, ales in Parlament in 1903, economist, membru de onoare al Academiei Romane, cu o bogata experienta in domeniul economic, ocupand functii diverse in administratia publica, in sectorul bancar si in cel miner, Ministru de Razboi si de Finante, Primar General al Capitalei, si-a lasat o puternica amprenta in Capitala (prin sistematizarea si largirea unor artere si prin introducerea iluminatului public), dar mai ales la nivel national prin descentralizarea bugetara, reformarea sistemului fiscal, realizarea unificarii bugetare si echilibrarea bugetului de stat, reglementarea obligatiilor Romaniei fata de strainatate si incasarea sumelor cuvenite pentru reparatiile de razboi datorate de Puterile Centrale.
Am putea spune ca lui ii datoram principiul de baza al politicii acelor ani de sfarsit de secol XIX si inceput de secol XX – Prin noi insine! Este un principiu economic, dar, mai ales, un principiu politic. El inseamna ca politicul trebuia sa se bazeze pe principiile democratice ale Occidentului, dar adaptate spatiului romanesc. Progresul necesita, in plan politic, armonie sociala si democratie, iar in plan economic – industrializare. Iar acestea depindeau de gradul de scolarizare si de cultura al natiunii. Realizarea unitatii nationale se putea infaptui prin forte nationale, iar afirmarea natiunii romane trebuia sa se infaptuiasca prin cultura.
Principiul Prin noi insine, la a carui formare Vintila a avut un rol esential, a reprezentat un crez de baza al Bratienilor si a marcat in mod profund avantul si emanciparea Romaniei in acei ani. Prin ordine, scoala, cultura, industrie. Intr-un climat democratic si de armonie sociala. Este modul in care Ion Bratianu si-a educat copiii, este principiul prin care acestia s-au manifestat prin intreaga lor activitate, conform crezului lor profund. Este principiul care a condus la avantul fara precedent al Romaniei, atat in plan cultural, cat si economic, politic si diplomatic.

Dinu si Gheorghe Bratianu
Dupa decesul lui Vintila, in 1930, trec in prim plan fratele acestuia, Dinu, si fiul lui Ionel, Gheorghe.
Dinu urmeaza, la fel ca fratii sai, aceeasi formare profesionala dorita de tatal lor, cea de inginer, absolvind prestigioasa Ecole des Mines la Paris. Este ales senator in 1895, la 29 de ani, si preia conducera Partidului National Liberal in 1934. Avea sa se opuna regimurilor totalitare, sa se opuna cedarii fara lupta a Basarabiei si apoi a nordului Ardealului, isi va aduce contributia la evenimentele din 23 august 1944 si va incerca apoi sa se opuna bolsevizarii tarii.
La randul lui, Gheorghe, nascut in 1898, istoric, om politic, profesor universitar, membru al Academiei Romane, absolvent de drept la Iasi si istorie la Paris, se inroleaza voluntar in armata pentru a participa la razboiul de reintregire a tarii si desfasoara o ampla activitate academica si conduce Institutul de Istorie Universala din Iasi si apoi din Bucuresti. El a sustinut cu tenacitate si a demonstrat stiintific teza continuitatii poporului roman in spatiul carpato-danubiano-pontic. Contributiile lui la istoria Basarabiei sunt si ele emblematice pentru anvergura acestui savant. Cerandu-i-se sa se dezica de tezele cu privire la Basarabia, constient de urmarile gestului lui, refuza: Adevarul ramane, indiferent de soarta celor care l-au servit.
In 1950, Dinu si Gheorghe sunt arestati si inchisi la Sighet. La cateva luni dupa arestare, Dinu moare la Sighet, la varsta de 84 de ani. Gheorghe avea sa inchida ochii tot la Sighet, la varsta de 55 de ani, candva in perioada 23-27 aprilie, dupa cum se pare, omorat in bataie de un gardian. Erau anii in care tavalugul dictaturii comuniste isi propusese sa distruga fibra acestui popor. Rezultatul a fost cumplit, iar urmarile se vad si astazi.

Prin noi insine
Cred ca se cuvine nu numai sa pastram un moment de reculegere pentru toti martirii acestui neam care au fost exterminati in acea perioada, ci inainte de toate sa reluam invataturile si profunda lor dragoste de tara si poate vom putea redescoperi sensul acelui crez, Prin noi insine, prin scoala, prin cultura, prin democratie, prin munca, prin respectul pe care il datoram acestui popor, inaintasilor nostri si a datoriei pe care o avem fata de urmasi.
Romania este o flacara vie pe care o purtam in sufletele noastre sau, daca nu, inseamna ca nici nu mai este…